Green Deal Radio România

Uniunea Europeană mizează pe energia verde pentru a reduce facturile şi vrea ca, până în 2030, 42,5% din energia blocului comunitar să provină din surse regenerabile. Chiar dacă are resurse pentru energie şi potenţial pentru a o produce, în prezent, întreaga Uniune este dependentă energetic de importuri. Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Eugen Tomac, cu Cosmin Cârstoiu - acţionarul primei fabrici de panouri solare din România şi cu Oana Mircea - reprezentantul Enel Green Power România.

Presiunea pusă de către om asupra cadrului natural în care își desfașoară activitatea, transformările la care a fost supusă natura de-a lungul anilor, dispariția unor specii de plante sau de animale au provocat o serie de dezbateri, culminând, în aceasta perioadă, cu discuții aprinse în cadrul trilateralei UE, între Comisie, Parlament și Consiliu, pe tema legilor pentru restaurarea naturii.
 
Dar, dincolo de orice măsuri, naționale sau europene, se pune întrebarea, pertinentă de altfel: cunoaștem natura în care trăim? Cu alte cuvinte, suntem în stare să protejăm natura dacă nu o cunoaștem? Suntem deconectați de natură, astfel încât mulți nu știm denumirea copacilor, a păsarilor sau cântecele acestora. Ca atare nu ar trebui sa fim educați pentru a înțelege natura, astfel încât să o protejăm în cunoștință de cauză?
 
Am discutat despre inițiative naționale sau europene pentru a promova o mai bună cunoaștere a naturii cu Petronela Carmen Comănescu, biolog la Grădina Botanică a Universității București, cu prof. Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania din Braşov, şi cu Daniel Buda, eurodeputat, vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.

În ultimii ani, agribusiness-ul din Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări semnificative ca urmare a fluctuaţiilor climatice caracterizate, în principal, de fenomene meteo extreme sau perioade lungi de secetă. Pentru a face faţă acestor provocări, companiile care activează în domeniul agricol european au învăţat să gestioneze riscurile asociate schimbărilor climatice, astfel încât să diminueze pierderile de producţie.

Prin Acordul de la Paris, Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050. Pentru a reduce efectele schimbărilor climatice, este nevoie de strategii de adaptare la nivel local, regional, național, european și internațional. Astfel de strategii au adesea și o componentă urbană, iar orașele au un rol major în punerea lor în aplicare. Fiind o consecinţă a activităţii umane, poluarea s-a amplificat pe măsura creşterii populaţiei, a creşterii necesităţilor umane şi a dezvoltării de noi tehnologii, precum şi a urbanizării în ritm alert.
 
Am discutat despre urbanism și schimbările climatice cu Vlad Gheorghe, europarlamentar, și cu arhitecta Mihaela Zamfir, șef de lucrări la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București.

Parlamentul European a adoptat o lege pentru a reduce ritmul defrişărilor la nivel global. Pe de altă parte, instituţiile europene susţin programele de reîmpăduriri şi pe cele de înfiinţare de păduri pe terenuri degradate sau în pericol de degradare.
 
Împăduririle şi refacerea terenurilor degradate ar putea reprezenta o soluţie pentru combaterea schimbărilor climatice? Putem reduce ritmul defrişărilor la nivel global? Ce soluţii avem pentru a opri extinderea suprafeţelor deşertificate?
 
Am discutat despre aceste aspecte cu europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European şi cu Aurelia Diaconu, directoarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni în această ediţie a podcastului sub genericul Green Deal.

Conform Eurostat, România este ţara cu cel mai ridicat procent de proprietari din Uniunea Europeană. Peste 95% dintre români trăiesc în locuinţe pe care le deţin, în timp ce, la polul opus se află state precum Germania cu 51%, Austria cu 45% şi Danemarca cu 39%. În statele în care cota de proprietari este mai mică, oameni de toate vârstele decid să locuiască împreună în locuințe comunitare sau proiecte care implică o formă de viață comunitară. Sunt motivați de probleme de mediu, sociale și financiare.
 
Cumpărarea sau închirierea unei locuinţe poate fi privită şi dintr-o perspectivă ecologică. În mod surprinzător pentru mulţi dintre noi, clădirile generează 36% din volumul gazelor cu efect de seră şi, din acest motiv, la nivel european au fost introduse standarde de performanţă energetică pentru noile clădiri. Cei care doresc să cumpere sau să închirieze un apartament au început să ţină cont şi de toate aceste detalii. Iar dacă achiziţionarea unui apartament este o povară prea mare pentru cei tineri, o variantă ar putea fi închirierea, uneori în condiţii financiare favorabile, dacă la nivel local, naţional şi european există politici adecvate.
         
Am discutat  despre aceste aspecte cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, din grupul Popularilor Europeni, cu o studentă care a căutat un apartament de închiriat şi cu Dragoş Costache, directorul unei imporrtante companii imobiliare din România.

Uniunea Europeană a decis, în urmă cu 4 ani, să devină avangarda noii atitudini față de pericolul schimbărilor climatice defavorabile umanității. Ca atare, fără a mai aștepta coalizarea celorlalți mari poluatori de la nivel mondial, a lansat Pactul Ecologic European - European Green Deal. De fapt, un set de principii care stabilesc orientarea politicilor Uniunii până în 2024, asociat cu inițiative legislative și non-legislative din domenii multiple, precum mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar. Scopul final este transformarea Uniunii Europene într-o zonă neutră din punct de vedere climatic. În paralel, Bruxelles-ul își propune să digitalizeze tot ce se poate digitaliza, pentru a reduce impactul climatic al activităților economice și administrative pe care computerele le pot îndeplini mai repede și mai “curat”. Firește că Green Deal și digitalizarea au limitele lor, impuse de limitele oamenilor și ale tehnologiei.
Dan Horea, de la Radio România Cluj, a discutat cu europarlamentarul Iuliu Winkler şi cu arhitectul software Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster, o asociere a zeci de companii de software și hardware, universități și instituții publice, române și străine, pentru a afla care sunt limitele angajamentelor ecologice.

Studii realizate în străinătate relevă că firmele care produc hrană pentru animalele de companie ar polua mai mult decât maşinile. Conform acestor studii, carnea mâncată de animalele de companie este echivalentul a 64 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce are cam acelaşi impact asupra mediului ca un an de poluare cu gaze de eşapament de la 13,6 milioane de maşini. În ce măsură hrănirea şi întreţinerea unui animal de companie ar influenţa nivelul emisiilor de dioxid de carbon?
Robina Cornaciu de la Radio România Antena Satelor a discutat pe această temă cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă şi cu profesorul Mario Codreanu de la Facultatea de Medicină Veterinară din București.

Ca urmare a efectelor încălzirii globale, majoritatea industriilor sunt implicate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Domeniul construcțiilor este unul dintre marii poluatori mondiali, astfel că arhitecți din lumea întreagă inovează și oferă lumii noi alternative ecologice din grijă față de planetă.
Cătălin Glăvan, de la Radio România Oltenia Craiova, s-a aflat în dialog cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu și cu arhitectul Răzvan Drînceanu, de la care a aflat care este impactul sectorului construcțiilor asupra mediului și ce putem face pentru a încetini efectele încălzirii globale.

Deși reprezintă aproximativ doar 0,5% din totalul masei deșeurilor municipale, deșeurile toxice, periculoase merită o atenție deosebită, luând în considerare efectele nocive pe care le au asupra mediului înconjurător. Un tip de astfel de deșeuri este reprezentat de medicamentele și echipamentele medicale provenite de la populație. 
În unele state membre ale Uniunii Europene există preocupări în colectarea acestora, tocmai pentru a evita consecințe nefaste pe termen scurt și lung: de la intoxicări cu medicamente până la poluarea pânzei freatice, a mediului înconjurător. În țările unde nu există articulat un cadru legislativ pentru gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de  la populație, se estimează că, anual, sunt aruncate mii de tone în containerele  pentru gunoi menajer. Este şi cazul României. 
În Parlamentul național este în așteptare de mai mult timp adoptarea unui proiect legislativ care acoperă gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație.
Horia Daraban a discutat cu Fănel Apostu, expert în mediu, specializat în managementul deșeurilor, Ana-Maria Vintilă, viceprimar al municipiului Bârlad, cu Adrian Wiener, deputat în Parlamentul României, şi cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.