Green Deal Radio România

Populația planetei crește punând presiune asupra mediului, prin emisiile tot mai ridicate de dioxid de carbon. La nivelul statelor Uniunii Europene se constată o îmbătrânire a populației, un aspect îngrijorător întrucât generațiile în vârstă sunt cel mai puțin dispuse să își modifice comportamentul de consum.
 
Reducerea emisiilor poate fi obținută prin înlocuirea surselor convenționale de energie cu altele nepoluante. În ce mod această tranziție se poate face prin costuri sociale suportabile ne spune europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.
 
Presiunea demografică, susținută de migrație, afectează mediul de viață și atrage după sine greutăți în a hrăni populația care crește în ritm susținut, spune Spas Tashev, coordonatorul Departamentului de Demografie de la Institutul pentru Studii de Populație și Umane din cadrul Academiei bulgare de științe.
 
Un model de consum sustenabil îl reprezintă agricultura susținută de comunitate, model pus în practică de Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare din Timișoara. Președintele CRIES, Mihaela Vețan, mai spune că modificarea comportamentelor de consum poate fi imprimat generațiilor rezistente la schimbare și prin intermediul copiilor. Între timp Europa are o țintă, reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030 comparativ cu anul 1990. 

Schimbările climatice sunt reale, atrag atenția specialiștii, iar cele mai multe dintre dezastrele naturale sunt cauzate, adeseori, de intervenția umană asupra mediului înconjurător.
 
Cum ne adaptăm unei planete în continuă schimbare? Cum putem limita impactul uman asupra naturii, cum putem preveni fenomenele extreme și cum le gestionăm în situația în care acestea, totuși, apar? Cum trăim în zonele predispuse dezastrelor naturale și ce măsuri trebuie luate la nivel național și european pentru a limita efectele schimbărilor climatice?
 
Am adresat aceste întrebări europarlamentarului Dacian Cioloș și directorului executiv al Propark - Fundația pentru Arii Protejate, Tiberiu Chiricheș.

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punct de vedere al resurselor produce o serie de modificări pe piața muncii din Uniunea Europeană. Apar schimbări importante în procesele de producție și noi modele de afaceri. Se creează noi locuri de muncă, numite de unii și locuri de muncă verzi, în care sunt solicitate alte abilități decât în industriile tradiționale.
Am dezbătut aceste probleme cu eurodeputatul Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European, cu Raul Pop, specialist în reciclarea deșeurilor, manager de programe la asociația „Ecoteca” și membru co-fondator al Coaliției pentru Economia Circulară și cu d-l Borbély László, consilier de stat și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.

Patrimoniul cultural este poate una dintre cele mai importante mărturii ale apartenenței noastre la o comunitate. Fără patrimoniu, fără opere de artă, fără vestigii și edificii, probabil că nu am putea să cercetăm ce am fost, nu am ști cum a fost construită lumea, nu am avea istorie, nu am merge la muzee, nu ne-am plimba pe urmele personalităților care au influențat lumea și care au făcut marile descoperiri. La fel de important este dreptul de a spune ceea ce gândim, de a protesta față de problemele cu care se confruntă societatea, de a ne exercita spiritul civic, un drept care de multe ori a fost oprit brutal, ducând societatea la tăcere.
Dreptul de a protesta, uneori faţă de schimbările climatice, pune în pericol moştenirea culturală. Maniera prin care protestatarii doresc să atragă atenţia guvernanţilor aduce atingere patrimoniului cultural. În această ediţie, Adelina Tocitu încearcă, cu ajutorul invitaţilor săi, să afle răspunsul la întrebarea: „Până unde poate merge dorinţa oamenilor de a protesta?”

Aplicarea principiului  „poluatorul plătește” este esențială pentru ceea ce înseamnă respectarea politicilor de mediu ale Uniunii Europene. Scopul politicii de mediu este să se asigure că toți cetățenii UE trăiesc într-un mediu sănătos, că are loc o gestionare durabilă a resurselor naturale și că biodiversitatea este protejată. Emisiile de poluanți în aer, în apă și în sol, au scăzut în ultimele decenii, dar poluarea și daunele sunt în continuare importante, costurile cu refacerea naturii fiind foarte mari.
Principiul “poluatorul plătește” a fost introdus pentru prima dată în 1972, de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, prin care poluatorul trebuie să suporte cheltuielile asociate punerii în aplicare a măsurilor de prevenire și de combatere a poluării pentru a asigura faptul că mediul se află într-o stare acceptabilă. Până în prezent PPP a fost extins, în 2004, Directiva 35 a Comisiei Europene stabilind că cel care poluează are răspunderea financiară să remedieze daunele provocate naturii, iar statele membre și cetățenii UE, nu trebuie să suporte aceste costuri cu refacerea mediului.
Poluarea generează costuri semnificative pentru cetățenii UE, iar în acest moment nu există o evaluare cuprinzătoare privind costul total al poluării pentru societate. Un studiu recent efectuat pentru Comisie estima că nerespectarea cerințelor legislației UE privind protecția mediului reprezintă costuri și beneficii pierdute în valoare de aproximativ 55 de miliarde de euro pe an.
Ştefan Rancu a discutat despre acest subiect cu eurodeputatul Tudor Ciuhodaru, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, cu Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, precum și cu Alin Vișan, președinte Asociația Română pentru ambalaje și mediu.

Uniunea Europeană mizează pe energia verde pentru a reduce facturile şi vrea ca, până în 2030, 42,5% din energia blocului comunitar să provină din surse regenerabile. Chiar dacă are resurse pentru energie şi potenţial pentru a o produce, în prezent, întreaga Uniune este dependentă energetic de importuri. Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Eugen Tomac, cu Cosmin Cârstoiu - acţionarul primei fabrici de panouri solare din România şi cu Oana Mircea - reprezentantul Enel Green Power România.

Presiunea pusă de către om asupra cadrului natural în care își desfașoară activitatea, transformările la care a fost supusă natura de-a lungul anilor, dispariția unor specii de plante sau de animale au provocat o serie de dezbateri, culminând, în aceasta perioadă, cu discuții aprinse în cadrul trilateralei UE, între Comisie, Parlament și Consiliu, pe tema legilor pentru restaurarea naturii.
 
Dar, dincolo de orice măsuri, naționale sau europene, se pune întrebarea, pertinentă de altfel: cunoaștem natura în care trăim? Cu alte cuvinte, suntem în stare să protejăm natura dacă nu o cunoaștem? Suntem deconectați de natură, astfel încât mulți nu știm denumirea copacilor, a păsarilor sau cântecele acestora. Ca atare nu ar trebui sa fim educați pentru a înțelege natura, astfel încât să o protejăm în cunoștință de cauză?
 
Am discutat despre inițiative naționale sau europene pentru a promova o mai bună cunoaștere a naturii cu Petronela Carmen Comănescu, biolog la Grădina Botanică a Universității București, cu prof. Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania din Braşov, şi cu Daniel Buda, eurodeputat, vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.

În ultimii ani, agribusiness-ul din Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări semnificative ca urmare a fluctuaţiilor climatice caracterizate, în principal, de fenomene meteo extreme sau perioade lungi de secetă. Pentru a face faţă acestor provocări, companiile care activează în domeniul agricol european au învăţat să gestioneze riscurile asociate schimbărilor climatice, astfel încât să diminueze pierderile de producţie.

Prin Acordul de la Paris, Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050. Pentru a reduce efectele schimbărilor climatice, este nevoie de strategii de adaptare la nivel local, regional, național, european și internațional. Astfel de strategii au adesea și o componentă urbană, iar orașele au un rol major în punerea lor în aplicare. Fiind o consecinţă a activităţii umane, poluarea s-a amplificat pe măsura creşterii populaţiei, a creşterii necesităţilor umane şi a dezvoltării de noi tehnologii, precum şi a urbanizării în ritm alert.
 
Am discutat despre urbanism și schimbările climatice cu Vlad Gheorghe, europarlamentar, și cu arhitecta Mihaela Zamfir, șef de lucrări la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București.

Parlamentul European a adoptat o lege pentru a reduce ritmul defrişărilor la nivel global. Pe de altă parte, instituţiile europene susţin programele de reîmpăduriri şi pe cele de înfiinţare de păduri pe terenuri degradate sau în pericol de degradare.
 
Împăduririle şi refacerea terenurilor degradate ar putea reprezenta o soluţie pentru combaterea schimbărilor climatice? Putem reduce ritmul defrişărilor la nivel global? Ce soluţii avem pentru a opri extinderea suprafeţelor deşertificate?
 
Am discutat despre aceste aspecte cu europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European şi cu Aurelia Diaconu, directoarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni în această ediţie a podcastului sub genericul Green Deal.