Green Deal Radio România

Conform Eurostat, România este ţara cu cel mai ridicat procent de proprietari din Uniunea Europeană. Peste 95% dintre români trăiesc în locuinţe pe care le deţin, în timp ce, la polul opus se află state precum Germania cu 51%, Austria cu 45% şi Danemarca cu 39%. În statele în care cota de proprietari este mai mică, oameni de toate vârstele decid să locuiască împreună în locuințe comunitare sau proiecte care implică o formă de viață comunitară. Sunt motivați de probleme de mediu, sociale și financiare.
 
Cumpărarea sau închirierea unei locuinţe poate fi privită şi dintr-o perspectivă ecologică. În mod surprinzător pentru mulţi dintre noi, clădirile generează 36% din volumul gazelor cu efect de seră şi, din acest motiv, la nivel european au fost introduse standarde de performanţă energetică pentru noile clădiri. Cei care doresc să cumpere sau să închirieze un apartament au început să ţină cont şi de toate aceste detalii. Iar dacă achiziţionarea unui apartament este o povară prea mare pentru cei tineri, o variantă ar putea fi închirierea, uneori în condiţii financiare favorabile, dacă la nivel local, naţional şi european există politici adecvate.
         
Am discutat  despre aceste aspecte cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, din grupul Popularilor Europeni, cu o studentă care a căutat un apartament de închiriat şi cu Dragoş Costache, directorul unei imporrtante companii imobiliare din România.

Uniunea Europeană a decis, în urmă cu 4 ani, să devină avangarda noii atitudini față de pericolul schimbărilor climatice defavorabile umanității. Ca atare, fără a mai aștepta coalizarea celorlalți mari poluatori de la nivel mondial, a lansat Pactul Ecologic European - European Green Deal. De fapt, un set de principii care stabilesc orientarea politicilor Uniunii până în 2024, asociat cu inițiative legislative și non-legislative din domenii multiple, precum mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar. Scopul final este transformarea Uniunii Europene într-o zonă neutră din punct de vedere climatic. În paralel, Bruxelles-ul își propune să digitalizeze tot ce se poate digitaliza, pentru a reduce impactul climatic al activităților economice și administrative pe care computerele le pot îndeplini mai repede și mai “curat”. Firește că Green Deal și digitalizarea au limitele lor, impuse de limitele oamenilor și ale tehnologiei.
Dan Horea, de la Radio România Cluj, a discutat cu europarlamentarul Iuliu Winkler şi cu arhitectul software Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster, o asociere a zeci de companii de software și hardware, universități și instituții publice, române și străine, pentru a afla care sunt limitele angajamentelor ecologice.

Studii realizate în străinătate relevă că firmele care produc hrană pentru animalele de companie ar polua mai mult decât maşinile. Conform acestor studii, carnea mâncată de animalele de companie este echivalentul a 64 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce are cam acelaşi impact asupra mediului ca un an de poluare cu gaze de eşapament de la 13,6 milioane de maşini. În ce măsură hrănirea şi întreţinerea unui animal de companie ar influenţa nivelul emisiilor de dioxid de carbon?
Robina Cornaciu de la Radio România Antena Satelor a discutat pe această temă cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă şi cu profesorul Mario Codreanu de la Facultatea de Medicină Veterinară din București.

Ca urmare a efectelor încălzirii globale, majoritatea industriilor sunt implicate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Domeniul construcțiilor este unul dintre marii poluatori mondiali, astfel că arhitecți din lumea întreagă inovează și oferă lumii noi alternative ecologice din grijă față de planetă.
Cătălin Glăvan, de la Radio România Oltenia Craiova, s-a aflat în dialog cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu și cu arhitectul Răzvan Drînceanu, de la care a aflat care este impactul sectorului construcțiilor asupra mediului și ce putem face pentru a încetini efectele încălzirii globale.

Deși reprezintă aproximativ doar 0,5% din totalul masei deșeurilor municipale, deșeurile toxice, periculoase merită o atenție deosebită, luând în considerare efectele nocive pe care le au asupra mediului înconjurător. Un tip de astfel de deșeuri este reprezentat de medicamentele și echipamentele medicale provenite de la populație. 
În unele state membre ale Uniunii Europene există preocupări în colectarea acestora, tocmai pentru a evita consecințe nefaste pe termen scurt și lung: de la intoxicări cu medicamente până la poluarea pânzei freatice, a mediului înconjurător. În țările unde nu există articulat un cadru legislativ pentru gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de  la populație, se estimează că, anual, sunt aruncate mii de tone în containerele  pentru gunoi menajer. Este şi cazul României. 
În Parlamentul național este în așteptare de mai mult timp adoptarea unui proiect legislativ care acoperă gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație.
Horia Daraban a discutat cu Fănel Apostu, expert în mediu, specializat în managementul deșeurilor, Ana-Maria Vintilă, viceprimar al municipiului Bârlad, cu Adrian Wiener, deputat în Parlamentul României, şi cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.

Pescarii din România au în față o nouă provocare. Cel mai recent plan de acțiune pentru protejarea și refacerea ecosistemelor marine încurajează pescuitul tradițional, concomitent cu reducerea utilizării combustibililor fosili în navigație. Între timp, autoritățile din orașul port Constanța au pus gând rău adăposturilor pescărești de la malul Mării Negre, pe care le-ar vrea demolate până la debutul sezonului estival.
Cum se văd lucrurile la nivelul Comisiei Europene din perspectiva comisarului euroepan de mediu, Virginijus Sinkevičius și cum stau ele, de fapt, la nivel local, conform dialogului avut cu Sorin Mănăilă, președintele Federației ROMFISH, care reprezintă interesele pescarilor de la Marea Neagră, şi cu europarlamentarul Carmen Avram, membru supleant în Comisia de Pescuit și Acvacultură a Parlamentului European?

În spatele florilor pe care le cumpărăm pentru a le oferi celor dragi, există un  întreg lanţ de aprovizionare care începe în fermele specializate în cultivarea florilor şi se termină în atelierele de design floral.
Aplicarea principiilor ecologice în floricultură şi în comerţul cu flori înseamnă reducerea folosirii pesticidelor, utilizarea energiei regenerabile în sere şi solarii, utilizarea ambalajelor reciclabile în aranjamentele şi decoraţiunile florale şi, nu în ultimul rând, procurarea florilor la nivel local pentru diminuarea importurilor de flori.
Despre toate aceste aspecte, Clara Iancu a discutat cu Alexa Petre şi Georgiana Perieţeanu care deţin atelierul de design floral Flori Sauvage şi cu europarlamentarul Maria Grapini, vicepreşedintele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European.

Gradul de conștientizare în privinţa beneficiilor renovării clădirilor variază în statele membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în Germania eficiența energetică este un subiect popular, însă, pe de altă parte, francezii și polonezii, știu foarte puține despre termeni precum „zero emisii” sau „casă neutră”. În România se vorbeşte despre reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe sau despre anveloparea blocurilor care presupune lucrări la faţada blocului şi montarea de ferestre termopan. Suntem departe însă de a proiecta locuinţe cu amprentă scăzută de carbon sau locuinţe inteligente, în care consumul şi - de ce nu? - producţia de energie sunt monitorizate şi gestionate de un calculator.
Ştefan Baciu a discutat cu președintele Ligii Naționale a Asociațiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuţă şi cu europarlamentarul Cristian Buşoi, preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie a Parlamentului European despre aceste programe de reablitare termică a clădirilor, despre finanţări europene şi despre strategii europene în domeniul energiei.

Potrivit unui studiu, aproape jumătate dintre tinerii chestionați din întreaga lume raportează că anxietatea legată de climă le afectează viața de zi cu zi. Mulți tineri cred că „viitorul este înfricoșător” și că guvernele lor nu fac suficient pentru a evita o catastrofă climatică.
Fenomenul se manifestă inclusiv la nivel european, chiar dacă UE este cel mai mare furnizor de finanțare vizând combaterea schimbărilor climatice din lume.
Am discutat despre problemele și soluțiile legate de anxietatea climatică cu un Olivia Mocanu, psihoterapeut, cu Simona Ciff, specialist în inteligență emoțională și în științele educației, dar și cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport din Parlamentul European.

Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație. În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (așa-zisul „cod roșu”) emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climat.
Am discutat cu Directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, Aurelia Diaconu, cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu și cu un voluntar implicat în acțiuni pentru mediu despre care sunt principalele efecte negative ale încălzirii globale și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a elimina aceste consecințe.