Green Deal Radio România

În urmă cu două decenii, biocarburanţii au fost consideraţi înlocuitori, într-un viitor nu foarte îndepărtat, ai carburanţilor fosili. Suprafeţe din ce în ce mai mari de terenuri agricole au fost cultivate cu plante precum rapiţă, porumb, soia şi floarea-soarelui din care să fie obţinuţi, prin presare, extracție sau alte procedee asemănătoare, biocarburanţi.
Din punct de vedere al volumului de dioxid de carbon eliberat prin arderea lor în motoare, biocarburanţii au câştigat detaşat competiţia cu carburanţii fosili. Activişti şi reprezentanţi ai unor organizaţii de mediu au semnalat faptul că, de fapt, prin defrişările pentru noi terenuri agricole au dus la eliberarea suplimentară de gaze cu efect de seră.
Pe de altă parte, lucrările agricole şi prelucrarea acestor plante în vederea obţinerii de biocarburant ar genera un volum semnificativ de dioxid de carbon care ar anula, de fapt, avantajul biocarburanţilor faţă de cei fosili. Aceste date au dus, în timp, la amendarea politicilor Uniunii Europene privind energiile regenerabile.
De aceea am încercat să aflăm cât de ecologici sunt biocarburanţii.

Schimbările climatice reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă astazi civilizaţia umană. Oamenii de ştiinţă au căzut de acord că emisiile masive de dioxid de carbon generate de activitatea umană reprezintă o cauză majoră a acestor schimbări şi că ceva trebuie făcut până nu este prea târziu.
Liderii lumii – sau, mă rog, majoritatea lor – au preluat cauza, după ani şi ani de dezbateri, şi au pus bazele unor politici de natură să reducă emisiile de CO2. Uniunea Europeană, de pildă, a adoptat aşa-numitul Pact Ecologic European, sau Green Deal, iar obiectivul principal este ca, până în 2050, Comunitatea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Au fost puse la punct programe şi strategii care vizează mai toate domeniile, mai cu seamă cel energetic. Sursele poluante de energie, precum cărbunele, de pildă, ar trebui să devină istorie.
Îngrijorările privind securitatea energetică a europenilor vin pe fondul unei situaţii în care în care resurse interne majore, precum cele de cărbune, de pildă, sunt “trecute în rezervă” din cauza emisiei de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendinţa de închidere a minelor de cărbune are ca orizont deceniul următor, după anul 2030 urmând să consemnăm renunţarea completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuşi o resursă considerabilă şi nu puţine sunt vocile care pun în discuţie renunţarea definitivă la cărbune.
Despre politicile europene în domeniu ne vorbesc invitaţii noştri, profesorul Ionuţ Purica, expert în energie, şi Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor al Comitetului pe teme de tranziţie energetică.

De la primele încercări de crea monede virtuale, pe care unii comercianţi excentrici le acceptau pentru a vinde o felie de pizza, s-a ajuns, în prezent, la cotaţii uluitoare a criptomonedelor. Mai mult decât atât, minatul de criptomonede s-a transformat într-o adevărată industrie care a ajuns să consume 0,5% din producția mondială de energie electrică. Pe lângă faptul că este consumatoare de energie, această activitate în care se fac investiții tot mai mari generează multe deșeuri care rezultă din intensa exploatare a calculatoarelor folosite la minerit. Am încercat să aflăm cât de ecologic este acest minerit în mediul virtual, din perspectiva consumului de energie şi a deşeurilor care rezultă din exploatarea intensă a calculatoarelor.

Autovehiculele bazate pe combustibili fosili se află printre principalii poluatori ai planetei. Transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii de dioxid de carbon din Uniunea Europeană. Dintre acestea, 72% provin din transportul rutier, motiv pentru care Uniunea și-a fixat un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 din transport de 60% până în anul 2050, prin comparație cu nivelurile din 1990. Există două modalități de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În momentul de față, majoritatea autovehiculelor din Europa folosesc benzină, mai exact 52%, și motorină, într-o proporție de 37%. Câștigă însă teren automobilele electrice și hibride. Sunt Florin Orban și vă invit să ascultați primul episod al podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”. Vorbim astăzi despre automobilul electric și vrem să aflăm dacă acesta este, cu adevărat, o soluție durabilă pentru viitorul transportului rutier.